Logo site. Imaginea unei mâini care ţine un stilou şi textul www.limbalatina.ro

Ultimele cuvinte adăugate în Dicționarul Latin - Român Online

Lista de mai jos conține ultimele 30 de cuvinte adăugate în Dicționarul Latin Român Online:

  • ordinarius, -a, -um = adj. 1. asezat in ordinea cuvenita: ordinariae viles COL. vita in ordinea cuvenita; 2. conform regulii, de regula, normal, obisnuit: ordinarii consules eius anni LIV. consulii de regula din acel an (opus lui suffecti), consilia ordinaria LIV. masurile normale, ordinarium oleum COL. ulei facut cum trebuie, ordinaria ratio SEN. Ep. 39,1 metoda obisnuita, philosophia non est res subsiciva; ordinaria est SEN. Ep. 53, 9 filozofia nu este o ocupatie laturalnica, d obisnuita // ordinarius, -ii m. supraveghetor DIG. (mil.) ofiter superior VEG.
  • spectabilis, -e = adj. 1. (rar) care se poate vedea, vizibil: ~ undique campus OV. camp care se poate vedea liber de pretutindeni; 2. (frecv.) admirabil, stralucit: roseo ~ ore OV. (zeita) frumoasa prin fata ei trandafirie; (fig.) spectabilem victoriam edere TAC. a castiga o victorie stralucita; 3. (titlu al unor demnitari in perioada imperiala tarzie) spectabil COD. IUST.
  • praepedio, -ire, -ivi, -itum = vb.t. 1. a lega strans, a cetlui, a lega in fata (cu o funie etc): praepeditus latera forti ferro PL. avand trunchiul cetluit cu un lant tare de fier, praepeditis equis TAC. caii avand piedici la picioare; 2. (fig.) a impiedica, a tine pe loc, a retine: sese praeda praepedire LIV. a fi tinut pe loc de prada, timor praepedit dicta linguae PL. frica le amuteste vorbele in gura, valetudine praepediebatur TAC. era impiedicat de boala, cum lassitudo ac vulnera fugam praepedissent LIV. deoarece oboseala si ranile i-au impiedicat sa fuga, verba sua praepediens TAC. balbaind, bonas artes avaritia praepediebat SALL. lacomia impiedica sa se manifeste frumoasele lui calitati, (cu inf.) praepeditus Germanias servitio premere TAC. Arin. 2, 73 impiedicat sa aduca in robie Germaniile
  • coemeterium, -ii = s.n. cimitir TERT.
  • allectio, -onis = s.f. 1. inrolare (la oaste) MART. CAP.; 2. alegere (intr-o functie inalta) COD.IUST.
  • edico, -ere, -dixi, -dictum = vt. 1. (ofic.) a anunta oficial, a declara public, a decreta, a fixa, a da un edict: ~ diem comitiis LIV. a fixa ziua pentru convocarea comitiilor, ~ comitia CIC. a convoca comitiile, ~ iustitium CIC. a decreta intreruperea judecatilor si a afacerilor, ~ delectum LIV. a decreta inrolarea la oaste, ~ de caeremoniis TAC. a da un edict despre ceremonii, contione edixit praedam militibus fore LIV. a declarat in fata adunarii că prada va fi a soldatilor, edixit ut adesset senatus frequens CIC. a anuntat ca senatorii sa fie prezenti in numar mare, ~ destinavit ne boves immolarentur SUET. decise sa dea un edict sa nu se sacrifice boi, non proscripta, non edicta die CIC. ziua nefiind nici afisata, nici anuntata public, (Abl. abs.) edicto ut (ne) LIV. dandu-se un edict sa (sa nu); 2. (gener.) a declara public, a anunta, a ordona: dico, edico vobis nostrum esse illum herilem filium TER. va spun si va declar ca acela e fiul stapanului nostru, omnibus amicis edico a me ut caveant PL. ii anunt pe toti prietenii mei sa se pazeasca de mine
  • utqui si ut qui = v. ut PL., TER.
  • obvenio, -ire, -veni, -ventum = vb.i. 1. a iesi inainte, a se prezenta: se in tempore pugnae obventurum LIV. el va interveni la timp in lupta; (fig.) obvenit occasio PL. s-a prezentat ocazia, vitium obvenit CIC. s-a produs o neregularitate (in luarea auspiciilor), quaecumque obvenissent negotia SUET. toate chestiunile care i se prezentasera; 2. a-i reveni: ex hereditate quae nula obvenit PLIN. IUN. dintr-o mostenire care mi-a revenit, Scipioni obvenit Syria CAES. conducerea Syriei i-a revenit lui Scipio, cui classis obvenisset... LIV. cel caruia i-a cazut la sorti conducerea flotei...
  • edissero, -ere, -serui, -sertum = vb.t. a arata amanuntit, a expune, a explica: ~ res gestas LIV. a expune amanuntit faptele, ~ cunctandi utilitates TAC. a explica avantajele intarzierii, (abs.) quis edisserendo subtilior? CIC. cine a fost mai clar in explicatii?
  • extorqueo, -ere, -torsi, -tortum = vb.t. 1. a suci (membrele); a tortura: ~ talum SEN. a-si suci glezna, omnibus membris extortus PLIN. IUN. estropiat, in servilem modum extorti LIV. torturati ca sclavii; 2. a lua din maini cu forta, a smulge: ~ alicui sicam de manibus CIC. a-i smulge cuiva pumnalul din mana, ~ capturam PLIN. a smulge prada; 3. (fig.) a smulge, a stoarce (cu forta sau inseland), a obtine ca ...: ~ alicui regnum LIV. a smulge cuiva domnia, ab aliquo pecuniam ~ CIC. a stoarce bani de la cineva, ex ore eius confessionem ~ TERT. a stoarce marturisirea din gura ei,filius a patre extorsit, ut mitteretur ... VAL. MAX. fiul a obtinut in fine de la tatal sau sa fie trimis ..., extorquet a marito, cupitis adnuat APUL. obtine prin staruinte de la barbat sa-i satisfaca dorintele
  • pervulgo, -are, -avi, -atum = vb.t. 1. a raspandi in public, a impartasi tuturor: quae causa deum numina pervulgavit LUCR. aceasta cauza a raspandit credinta in zei, maledicta pervulgata in omnes CIC. barfeli raspandite impotriva tuturor, illas tabulas non occultavi sed pervulgavi CIC. aceste registre nu le-am ascuns, ci le-am divulgat; (sens obscen) se omnibus ~ CIC. Cael. 38 a se da tuturor; 2. a se raspandi peste tot: tempore quo solis pervolgant lumina caelum LUCR. 4, 208 la vremea cand razele soarelui umplu tot cerul
  • pervolgo = v. pervulgo
  • praetermitto, -ere, -misi, -missum = vb.t. 1. a lasa sa treaca, a lasa sa-i scape: nullum diem praetermitto CIC. nu las sa treaca nici o zi, ~ neminem, quicum loqui possim CIC. a nu lasa sa treaca pe nimeni cu care as putea vorbi, ~ occasionem navigandi CAES. a scapa ocazia de a naviga; 2. a neglija, a lasa deoparte: ~ officium CIC. a-si neglija datoria, ~ voluptates CIC. a lasa deoparte placerile, (cu inf.) quaerere praetermittit CAES. neglijeaza sa se intereseze, (cu conjct.) nihil praetermisi, quin ... Pompeium avocarem CIC. n-am neglijat nimic ca sa-l abat pe Pompeius (am facut totul ca ...); 3. a scapa din vedere, a uita: quod dignum memoria visum praetermittendum non putavi NEP. ceea ce mi s-a parut demn de amintire, am socotit ca nu trebuie trecut sub tacere, negant eum locum a Panaetio praetermissum, sed consulto relictum CIC. ei spun ca aceasta chestiune nu i-a scapat din vedere lui Panaetius, ci ca a fost intentionat omisa; 4. a trece cu vederea, a inchide ochii asupra ...; ~ vitia LUCR. a trece cu vederea viciile, do, praetermitto TER. dau, trec de la mine; 5. (rar) a trece dincolo, a transporta STAT.
  • attingo (adtingo), -ere, -tigi, -tactum = vb.t. 1. a se atinge (de), a atinge: ne me attingas TER. nu te atinge de mine, ~ aliquem digito PL. a atinge pe cineva cu degetul, pulsum venarum attigit TAC. i-a luat in treacat pulsul venelor, has tabulas non attigit CIC. de aceste tablouri nu s-a atins (spre a le lua), nec graminis attigit herbam VERG. nu s-a atins de (n-a mancat) vreun fir de iarba, priusquam murum aries attigisset CAES. inainte ca berbecele sa inceapa a izbi zidul; ~ aliquem a ataca pe cineva: quem comoedia non attigit? CIC. de cine comedia nu s-a atins (sfichiuindu-l)?, si Vestinus attingeretur LIV. daca vestinii vor fi atacati; 2. a ajunge (intr-un loc), a pune piciorul: simul ac me Dyrrachium attigisse audivit CIC. de indata ce a auzit ca am pus piciorul in Dyrrachium, ubiprimum Asiam attigisti CIC. indata ce ai ajuns in Asia; 3. (despre locuri) a atinge, a se invecina: (Gallia) attingit ab Sequanis flumen Rhenum CAES. Gallia atinge dinspre sequani fluviul Rin, eorum fines Nervii attingebant CAES. nervienii se invecinau cu tinutul acelora, Macedonia quae tantis barbarorum gentibus attingitur CIC. Macedonia care are hotar cu atat de mari neamuri barbare; 4. a atinge, a impresiona: sapientem timor non attingit CIC. pe intelept nu-l atinge frica, si qua cura te attingit de ... CIC. daca ai vreo grija de ...; 5. a atinge (vorbind) o chestiune, o tema, a mentiona; a se ocupa: illam iniuriam non attigit, quae mihi facta est CIC. nu a mentionat injuria ce mi s-a facut, summas res ~ NEP. a trata punctele principale, ut seditionem attigit TAC. cand a amintit de razvratire, attigit quoque poeticem NEP. s-a ocupat .; si cu poezia, ~ Graecas litteras CIC. (bellum SALL. rempublicam CIC. arma LIV.) a se ocupa cu literatura greaca, cu razboiul, cu politica, cu exercitiile militare; 6. a avea o legatura, a fi in legatura cu ...: qui te aliqua necessitudine attingunt CIC. care au vreo legatura cu tine, quae non magis legis nomen attingunt, quam si latrones aliqua sanxerint CIC. care au de-a face cu ceea ce numim lege, tot atat cat si hotararile unor talhari; (vb.i.) quae nihil attingunt ad rem PL. care n-au nici o legatura cu chestiunea
  • attigo (adtigo) = v. attingo
  • solummodo = adv. doar numai DIG.
  • saltem (saltim) = adv. cel putin, macar: ~ si non... at CIC. daca nu... in schimb cel putin, non (neque) ~ nici macar, quis ego sum ~, si non sum Sosia? PL. Amph. 438 cine sunt eu la urma urmei, daca nu sunt Sosia?
  • excolo2, -ere, -colui, -cultum = vb.t. 1. a lucra cu grija: ~ vineas PLIN. a lucra cum trebuie viile, ~ lanas rudes OV. a toarce fin lana aspra; 2. a impodobi, a infrumuseta: marmora quibus parietes excolanturVLYN. IUN. lespezi de marmura cu care sa se impodobeasca peretii, ~ urbem SUET. a infrumuseta orasul; 3. (fig.) a slefui, a rafina, a cultiva, a perfectiona: ~ animos doctrina CIC. a cultiva spiritul prin invatatura, ingenia disciplina exculta CIC. talente perfectionate prin invatatura, ~ mores QUINT. a slefui moravurile; 4. (rar) a onora, a venera: excolit pietas deos PHAEDR. pietatea ii onoreaza pe zei
  • condecoro, -are, -avi, -atum = vb.t. a impodobi frumos PL.
  • germanus, -a, -um = adj. 1. (despre frati, surori) din aceiasi parinti, din acelasi tata, (rar) din aceeasi mama: frater ~ CIC. frate bun // germanus, -i s.m. si germana, -ae s.f. frate (bun), sora (buna): ubi sit germana, rogat OV. intreaba unde este sora lui, germana Iovis sora lui Iupiter (Iuno); (joc de cuvinte) de germanis, non de Gallis duo triumphant consules VELL. cei doi consuli triumfa asupra fratilor lor, nu asupra gallilor; 2. (fig.) veritabil, autentic: germanos se putant esse Thucydidos CIC. se cred ca sunt adevarati Thucydizi, erat quidem germanissimus Stoicus CIC. era, de fapt, cel mai veritabil stoic
  • germanitus = adv. frateste AUG.
  • ecquidnam = v. ecquis, ecquid i* adv. (oare) incotro?: si tibi ille non tam multa t ecquo nam te tua virtus provexisset? CIC. daca nu ti-ar fi acordat atatea, încotro nu te-ar fi purtat meritele tale?
  • ecquae sau ecqua, ecquod = I adj. interog. care, ?: ecquae seditio umquam fuit in qua non ille s? ce razvratire a fost vreodata in care el sa fi fost fruntasul?, ecquod in Sicilia bellum gessimus quin Syracusanis hostibus uteremur? ce razboi am purtat noi in Sicilia fara sa-i fi avut pe syracuzani ca dusmani?; (cu nam enclitic) ecquinam, ecquodnam: ecquodam modo? oare in ce chip?; (in interog. indir.) ce fel de, daca vreuna: quae spes sit CIC. ma intrebi daca e vreo speranta?, pron. interog. cine?, este vreunul care? , ecquid pron. interog. 1 oare cine?, oare ce?: , ecquis Me est? PL. hei, oare cine este aici?, ut habes quod dicas? CIC. ce ai de spus?; (inbpercontabor ecquis hunc adulescentem voi întreba daca cineva il cunoaste pe tanar, (cu enclit. nam) ecquisnam, ecquidnam: do misericordiam commovere possim? as putea sa starnesc mila?; 2. (rar adj.) care; fir.) daca vreunul, daca este vreunul care: respondeat ecquis populus defecerit ad nos as vrea sa-mi raspunda care popor a trecut de noastra?; 3. ecquid (= n. cu sens de adv.) oare; daca cumva: — Ecquid placent iti place casa?; — Ecquid placeant me PL. — Ma intrebi daca cumva imi place?, eruntab illis ecquid milites paratos haberent am intrebat daca au soldatii pregatiti
  • partus1, -a, -um = p.pf. vb. pario
  • nimium = adv. 1. prea (mult): ~ saepe CIC. prea deseori, ~ multi CIC. prea multi, illud non ~ probo CIC. lucrul asta nu-l prea aprob; 2. foarte (mult), extraordinar: homo ~ lepidus PL. un om foarte amabil, videre ~ vellem TER. as vrea tare mult sa vad; ~ quantum extraordinar de mult: differt inter honestum et turpe ~ quantum CIC. intre moral si imoral este o diferenta imensa, sales in dicendo ~ quantum valent CIC. cuvintele de spirit au in vorbire o valoare foarte mare
  • cremium, -ii = s.n. lemn uscat de ars, aschii, vreascuri COL s.a.
  • cremialis, -e = adj. de ars ULP.
  • gremia, gremialis = v. crem...
  • praeterea = adv. 1. in afara de aceasta, pe langa aceasta, in plus: equitatu comparata multisque ~ viris evocatis CAES. procurandu-si cavalerie si, pe langa aceasta, inroland multi barbati; 2. (intr-o insiruire) apoi:primum ..., ~ TER. mai intai..., apoi; 3. (poet.) dupa aceea (in viitor): neque hunc ~ vidit VERG. 4, 500 si nu l-a mai vazut dupa aceea, et quisquam numen Iunonis adorat ~? VERG. Aen. 1,49. va mai adora cineva dupa aceea divinitatea Iunonei?
  • profecto = adv. [pro +facto] cu siguranta, negresit, fara indoiala, de buna seama PL., CIC. s.a.

Semnalați o eroare în Dicționarul Latin - Român Online
Mergeți la pagina principală a Dicționarului Latin - Român Online

Pagina curentă a fost creată luni, 08 august 2016, 11:00
Ultima actualizare: vineri, 28 aprilie 2017, 15:23
Începând cu 08.08.2016 pagina curentă a avut 17079 vizualizări, 0,34% din total, 11,27 pe zi
Întregul site a avut un total de 4975347 vizualizări, o medie de 3284,06 pe zi
Autor site: Emanuel Boboiu
Salt la începutul conținutului

   Valid HTML 5    CSS valid!