Ultimele cuvinte adăugate în Dicționarul Latin - Român Online

Lista de mai jos conține ultimele 30 de cuvinte adăugate în Dicționarul Latin Român Online:

astrictus (adstrictus), -a, -um = p. pf. vb. astringo // adj. 1. strans: adstricto socco HOR. cu un pantof nu bine legat pe picior (intr-o forma neglijenta), limen astrictum . usa inchisa, alvus astrictior CELS. pantecelecontractat, astrictis Ister aquis OV. Istrul cu ape , corpora astricta QUINT. trupuri zvelte, adstrictu PLIN. cu un gust astringent; 2 (fig.) strict, sever: astricti in continendo patri SEN. economii cand e vorba de pastrarea averii, adstricti moris auctor fuit TAC. a fost un exemplu de viata stransa in cheltuieli; 3. (ret.) strans, legat de reguli; concis, scurt: poeta, numeris adstrictior CIC. poetul este mai legat in exprimare (decat oratorul) prin ritm, oratio adstricta CIC. o vorbire concisa
astrictorius (adstrictorius), -a, -um = adj. astringent PLIN.
astrictio (adstrictio), -onis = s.f. actiune astringenta PLIN.
astricte (adstricte) = adv. (fara superl.) strans, concis
astringo (adstringo), -ere, -strinxi, -strictum = vb.t. 1. a lega strans: astringite isti manus PL. legati-i strans mainile, hunc astringite ad columnam PL. legati-l strans de stalp; 2. a strange: ~ venas (terrae) hiantes VERG. a strange vinele prea cascate ale pamantului, (alvus) tum astringitur, tum relaxatur CIC. pantecele cand se strange, cand se dilata, ~ frontem SEN. a increti fruntea, vis frigoris astringebat corpora OV. gerul chircea trupurile, ~ undas LUC. a ingheta apele, ~ corpus MART. a racori corpul, ~ frondem ferro COL. a tunde frunzisul cu cosorul; 3. (fig.) a lega, a incatusa, a obliga: ~ totam Galliam sempiternis vinculis CIC. a incatusa Gallia intreaga prin legaturi vesnice, lingua astricta mercede CIC. limba incatusata prin rasplata, ~ mores disciplinae severitate QUINT. a infrana moravurile prin severitatea disciplinei, (Iugurtha) maioribus astrictus SALL. Iugurtha retinut de treburi mai importante, ~ fidem iureiurando CIC. a-si angaja buna-credinta prin juramant, astringi sacris CIC. a se obliga la ceremoniile sfinte, ut homines se ad servitutem legis astringerent QUINT. ca oamenii sa se lege ca vor fi sclavii legii; (spec.) se astringere sau astringi a se face vinovat: se ~ magno scelere CIC. a se face vinovat de o mare crima, se ~ furti PL. a comite un furt; 4. (ret.) a lega, a strange: ~ verba numeris CIC. a supune cuvintele regulilor ritmului, ~ argumenta CIC. a prezenta strans argumentele
praeditus, -a, -um = adj. (pus mai presus) 1. evidenţiindu-se (in bine si in rau), prevazut cu, dotat cu [cu Abl.]: legiones pulchris armis praeditae PL. legiuni prevazute cu arme frumoase, ~ mundus animo et sensibus CIC. universul prevazut cu suflet si simtire, singulari virtute ~ CIC. inzestrat cu o virtute unica, summo ingenio ~ CIC. dotat cu inteligenta extraordinara, homo parvis opibus ~ CIC. om avand putina avere, non ut parvo metu ~ sit, sed nullo CIC. nu ca sa lase sa se vada o frica mica, ci nici un fel de frica, homo singulari cupiditate, audacia, scelere ~ CIC. om care lasa sa se vada atata lacomie, indrazneala si ticalosie, ~ levitate, egestate, perfidia CIC. usuratic, sarac si perfid, (natura rerum) tanta stat praedita culpa LUCR. 5,199 atat de multe lipsuri ni se arata in natura universului; 2. (= praepositus) pus in frunte, care prezideaza [cu D.]: Mercurius nuntiis ~ FRONT. Mercur, mai marele vestilor, dii hominibus praediti APUL. zeii care conduc oamenii
barcala, -ae = s.f. barcuta; (fig.) prostanac PLIN. 67, 7
barca, -ae = s.f. barca P. NOL.
barbula, -ae = s.f. barbuta CIC.; (la plante) puf, scama PLIN.
barbitos, -i s.m. si barbiton, -i = s.n. 1. (instrument muzical cu mai multe coarde) lira, citera HOR.; 2. (fig.) cantec OV.
barbitium, -ii = s.n. barba APUL.
barbiger, -era, -erum = adj. barbos LUCR.
barbatulus, -a, -um = adj. (tanar) cu barbuta CIC. // barbatulus mullus, -i s.m. (iht.) mreana (Barbus barbus) CIC.
barbatoria, -ae = s.f. radere, pentru prima oara, a barbii PETR.
barbasculus, -i = s.m. cam necultivat GELL.
barbarum,-i = s.n. (un fel de) plasture CELS.
barbarizo, -are = vb.i. a vorbi ca un barbar, a face greseli de vorbire BOETH.
barbarismus, -i = s.m. 1. barbarism (folosire a unui cuvant nelatinesc sau greseala de limba latina) RH. HIER.; 2. grosolanie (a moravurilor) CELS.
barbaricus, -a, -um = adj. 1. barbar, strain PL.; 2. salbatic, grosolan CLAUD.
barbaricum2 = adv. ca barbarii SIL.
barbaricum1, -i = s.n. tara straina: in barbarico interfecti AMM. ucisi in tara straina
barbaricarius, -ii = s.m. cel care brodeaza cu fir COD. TH.
=
barbare = adv. 1. intr-o limba straina (alta decat greceasca): ~ vortere PL. a traduce in limba barbara (latina); 2. barbar, salbatic, grosolan: ~ oscula laedere OV. a musca buzele salbatic, ~ loqui CIC. a vorbi facand greseli grosolane (cum face un strain)
baptizo, -are = vb.t. a boteza (pe cineva) ECCL.
baptizator, -oris = s.m. botezator ECCL.
baptizatio, -onis = s.f. botezare ECCL.
hbaptisterium, -ii = s.n. 1. bazin de scaldat si inot PLIN. IUN.; 2. (rel.) locul unde se boteaza SID.
baptista, -ae = s.m. botezator ECCL.
baptismum, -i = s.n. stropire cu apa ablutiune PRUD.; I.) botez ECCL.

Semnalați o eroare în Dicționarul Latin - Român Online
Mergeți la pagina principală a Dicționarului Latin - Român Online