Logo site. Imaginea unei mâini care ţine un stilou şi textul www.limbalatina.ro

Substantivul - Declinarea a treia - Greaca veche

Temele consonantice

Sunt cuprinse aici substantive de toate genurile, mai puțin neutre; substantivele masculine și feminine sunt sigmatice, adică primesc un s (sigma) ca marcă a nominativului singular, iar neutrele sunt asigmatice.

Desinențele substantivelor cu tema în consoană:
Aceste desinențe sunt de obicei aceleași și la temele vocalice, doar că în cazul acestora din urmă și în cazul temelor în sonante, apar mai multe contrageri.
singular:
nominativ - s (sigma - substantivele care au sigma la nominativ se numesc sigmatice; desinența lipsește la unele substantive, caz în care vorbim de desinență zero), genitiv - os (os), dativ - i (iota), acuzativ - a (alpha - este scurt, care e de fapt un "n" vocalizat), vocativ - s (sigma - sau zero, ca la nominativ);
Notă:: Neutrele au la nominativ, acuzativ și vocativ forme identice.
plural:
nominativ - es (es - iar neutrele au a (alpha) scurt), genitiv - wn (on), dativ - si (și), acuzativ - as (as - iar neutrele a (alpha) scurt), vocativ - es (es - iar neutrele a (alpha) scurt);
dual:
nominativ/acuzativ/vocativ - e (epsilon), genitiv/dativ - in (în - dar ca terminație avem oin (oin)).
Notă: Aplicațiile practice vor lămuri mult mai mult lucrurile.


1. Substantive cu tema în oclusivele guturale k, g, c (kapa, gamma, chi)
Sunt doar masculine și feminine. La cazurile unde desinența începe cu consoana s (sigma), în urma interacțiunii dintre aceasta și guturală, rezultă consoană dublă x (xi).
Exemple:
fulax(A1)-fulakos(A1) (phylax-phylakos = paznic), korax(A1)-korakos(A1) (korax-korakos = corb), murmex(A1)-murmekos(A1)(A1) (myrmex-myrmekos = furnică), sfigx(A)-sfiggos(A2) (sphigx-sphiggos = sfinx) - cel din urmă este de gen feminin, se citește "sfinx" (vezi Noțiuni de fonetică).

Paradigmă:
fulax(A1)-fulakos(A1) (fylax-fylakos = paznic)
singular: N. - fulax(A1) (fylax), G. - fulakos(A1) (fylakos), D. - fulaki(A1) (fylaki), Ac. - fulaka(A1) (fylaka), V. - fulax(A1) (fylax); plural: N. - fulakes(A1) (fylakes), G. - fulakwn(C2) (fylakon), D. - fulaxi(A1) (fylaxi), Ac. - fulakas(A1) (fylakas), V. - fulakes(A1) (fylakes);
dual: N./Ac./V. - fulake(A1) (fylake), fulakoin(C2) (fylakoin).

Substantivele monosilabice
Substantivele monosilabice la nominativ singular prezintă unele particularități de accentuare, în sensul că la genitiv și dativ, la toate cele trei numere, accentul se mută pe ultima silabă;
Paradigmă:
aix(C)-aigos(A2) (aix-aigos = țap)
singular: N. - aix(C) (aix), G. - aigos(A2) (aigos), D. - aigi(A2) (aigi), Ac. - aiga(C1) (aiga), V. - aix(C) (aix);
plural: N. - aiges(C1) (aiges), G. - aigwn(C2) (aigon), D. - aixi(A2) (aixi), Ac. - aigas(C1) (aigas), V. - aiges(C1) (aiges);
dual: N./Ac./V. - aige(C1) (aige), G./D. - aigoin(C2) (aigoin).


2. Substantivele cu tema terminată în consoanele labiale p, b, f (pi, beta, phi)
Aici sunt substantive masculine și feminine. Sunt tot sigmatice, iar în urma interacțiunii dintre s (sigma) și labiala din finalul temei, rezultă prin contopire consoana dublă y (psi).

Paradigmă:
kateliy(A2)-katelipos(A2) (katelips-katelipos = etaj)
singular: N. - kateliy(A2) (katelips), G. - katelipos(A2) (katelipos), D. - katelipi(A2) (katelipi), Ac. - katelipa(A2) (katelipa), V. - kateliy(A2) (katelips);
plural: N. - katelipes(A2) (katelipes), G. - katelipwn(A3) (katelipon), D. - kateliyi(A2) (katelipsi), Ac. - katelipas(A2) (katelipas), V. - katelipes(A2) (katelipes);
dual: N./Ac./V. - katelipe(A2) (katelipe), G./D. - katelipoin(A3) (katelipoin).
Observații:
1. Vezi comentariul de la fulax(A1)-fulakos(A2) (fylax-fylakos) în ceea ce privește comportamentul accentului - e valabil și în cazul de față.
2. De asemenea, substantivele monosilabice în labială comportă aceleași particularități ca cele arătate la aix(C)-aigos(A2) (aix-aigos); de exemplu: N. - guy(C) (gyps), G. - gupos(A2) (gupos), D. - gupi(A2) (gypi), Ac. - gupa(C1) (gypa) etc..


3. Substantivele cu tema terminată în dentale
Sunt cuprinse substantive de toate genurile, inclusiv neutre (acestea din urmă sunt cu tema în t (tau)).
De reținut că în fața desinențelor care încep cu s (sigma), dentalele t, d, q (tau, delta, theta) cad. Substantivele masculine și feminine sunt sigmatice, iar neutrele sunt asigmatice.

Exemple:
'h iris(A1) - ths(C) iridos(A1) ('e iris - tes iridos = curcubeul - tema este irid... (irid...)),
'o dais(C) - tou(C) daitos(A2) ('o dais - toy daitos = oaspetele - tema este dait... (dait...)),
'h elpis(A2) - ths(C) elpidos(A2) ('e elpis - tes elpidos = speranță - tema este elpid... (elpid...)),
'h orniq(A1) - ths orniqos(A1) ('e ornis - tes ornithos = pasărea - tema este orniq... (ornith...)).

Substantivele neutre care au tema numai în dentală t (tau), au și particula ma (ma) - echivalentul lui "men" de la declinarea a III-a latină.
Exemple:
to(A) poihma(A1) - tou(C) poihmatos(A2) (to poiema - toy poiematos = poem);
to(A) agalma(A1) - tou(C) agalmatos(A2) (to agalma - toy agalmatos = statuie);

De asemenea, sufixul ma (ma) participa la alcătuirea unor substantive care denumesc instrumente sau chiar părți ale corpului:
derma(A1)-dermatos(A1) (derma-dermatos = piele);
swma(C1)-swmatos(A1) (soma-somatos = corp/trup);

Paradigmă:
elpis(A2)-elpidos(A2) (elpis-elpidos = speranță)
singular: N. - elpis(A2) (elpis), G. - elpidos(A2) (elpidos), D. - elpidi(A2) (elpidi), Ac. - elpida(A2) (elpida), V. - elpis(A2) (elpis);
plural: N. - elpides(A2) (elpides), G. - elpidwn(A2) (elpidon), D. - elpisi(A2) (elpisi - a fost elpidsi (elpidsi), însă dentala cade înainte de s (sigma)), Ac. - elpidas(A2) (elpidas), V. - elpides(A2) (elpides);
dual: N./Ac./V. - elpide(A2) (elpide), G./D. - elpidoin(A2) (elpidoin).

Observație: La substantivele cu tema în dentală, o dentală precedată de i sau u (iota sau ubsilon) - it, id, iq, ut, ud, uq (it, id, ith, yt, yd, yth) -, dacă accentul nu stă pe finala temei, atunci acuzativul singular pierde consoana finală a temei, adăugând direct la vocala i sau u (iota sau ubsilon) desinența n (nu) nevocalizat; (n (nu) va mai fi întâlnit ca desinență și la acuzativ singular la declinarea vocalică). Vocativul acestor substantive (cele cu tema în it, id, ... (it, id, ...) este identic cu tema, bineînțeles, fără dentală, care, după cum se știe, nu rezistă la finalul cuvântului.
Paradigme demonstrative>
- singular: N. - ornis(A1) (ornis), G. - orniqos(A1) (ornithos), D. - orniqi(A1) (ornithi), Ac. - ornin(A1) (ornin), V. - orni(A1) (orni);
pluralul și dualul nu prezintă particularități.
- singular: N. - iris(A1) (iris), G. - iridos(A1) (iridos), D. - iridi(A1) (iridi), Ac. - irin(A1) (irin), V. - iri(A1) (iri);
...................
De reținut că accentul la substantivele neutre (cu sufixul ma (ma)) e cât mai retras posibil.
Paradigmă:
agalma(A1)-agalmatos(A2) (agalma-agalmatos = statuie)
singular: N./Ac./V. - agalma(A1) (agalma), G. - agalmatos(A2) (agalmatos), D. - agalmati(A2) (agalmati);
plural: N./Ac./V. - agalmata(A2) (agalmata), G. - agalmatwn(A2) (agalmaton), D. - agalmasi(A2) (agalmasi);
dual: N./Ac./V. - agalmate(A2) (agalmate), G./D. - agalmatoin(A3) (agalmatoin).


În continuare va apărea declinarea a III-a vocalică (aceasta este mult mai vastă, o mulțime de reguli și excepții, totalizând o informație echivalentă cu toate cele trei declinări la un loc tratate până acum)

Pagina curentă a fost creată luni, 08 august 2016, 11:00
Ultima actualizare: vineri, 28 aprilie 2017, 19:31
Începând cu 08.08.2016 pagina curentă a avut 1698 vizualizări, 0,06% din total, 1,99 pe zi
Întregul site a avut un total de 2921761 vizualizări, o medie de 3421,27 pe zi
Autor site: Emanuel Boboiu
Salt la începutul conținutului

   Valid HTML 5    CSS valid!