Fortunatus Quaestor

Data inscrierii: 07/Apr/2007 Mesaje: 21 Locatie: București, Romania, Europa
|
Trimis: Dum Feb 17, 2008 9:35 pm Titlul subiectului: Latina eclezială și "mediolatina" |
|
|
O fi latina "limbă moartă" în vremea asta, dar în Evul Mediu nu a fost deloc așa. Oamenii scriau, cântau, gândeau și se rugau frecvent în latină. Ca urmare, a existat o anumită dinamică a limbii, încât latina Evului Mediu, pe care am cutezat a o numi "mediolatină" (prin analogie cu mediogreaca vorbită în Bizanț) prezintă particularități notabile față de latina clasică, pentru a nu mai vorbi de latina veche.
Spre exemplu, iată un aspect de care m-am lovit când vine vorba de tradus rugăciuni medievale: în Angelus Domini apare sintagma quesumus Domine. Verbul queso, ere = a ruga este socotit varianta intensă a verbului quero,-ere, care înseamnă tot a ruga. Astfel de "perechi frecventative" dau dificultăți în traducere, deocamdată cea mai bună formulă pentru "quesumus Domine" fiind "ne rugăm iarăși și iarăși, Doamne !" _________________ Christus Rex perpetuus |
|